Ilinca şi Nicu – 26 septembrie 2020

Când ne-am dat seama că vom face cununiile  în pandemie, ne-a apucat involuntar, pe amândoi, o stare bizară: ne simţeam temători, sceptici, îngrijoraţi şi, totuşi, am luat-o ca pe o provocare. Stabilisem cu mult timp înainte data, fiind şi ziua în care eu, mireasa, am împlinit 25 de ani. A trebuit să reconfigurăm toate planurile de nuntă, să tăiem de pe listă petrecerea de la restaurant şi să ne concentrăm pe toate măsurile de siguranţă pe care le puteam lua.  Surprinzător, însă, a ieşit mai bine decât ne-am fi aşteptat, mai frumos decât ne-am fi închipuit şi, cu siguranţă, am fost mai fericiţi decât ne-am fi imaginat că putem fi. 

Cununia civilă

De la începutul pandemiei, primăria Târgu Mureş a organizat cununiile civile în aer liber, în Cetatea Medievală. Flori, covor roşu, vânt prin plete şi rochie vaporoasă, cam aşa s-a simţit. Teama cea mai mare a fost ploaia, dar ne-a evitat exact când a fost nevoie şi ne-a vizitat când nu ne putea aduce decât bucurie şi belşug. O cununie simplă, în aer liber, cu oamenii dragi nouă. Am ciocnit un pahar de şampanie, ne-am bucurat împreună de moment şi ne-am îndreptat spre catedrală. 

Cununia religioasă

Cu siguranţă, momentul cel mai emoţionant al întregii zile. Duhovnicul meu din oraşul natal ne-a făcut o surpriză de proporţii, venind de la 300 de kilometri depărtare pentru a ne fi alături şi a ne da binecuvântarea. A fost exact momentul acela pe care ţi-l aminteşti ca fiind cel mai încărcat de lacrimi de bucurie, dar pe care, totuşi, fiindcă l-ai trăit la asemenea intensitate, îl rememorezi doar ca pe un vis frumos. Poate de vină au fost emoţiile, oboseala, grijile, cert e că nu-mi amintesc desfăşurarea orânduielilor, ci doar senzaţii şi sentimente. 

Petrecerea

Nici dacă am fi putut construi singuri cununiile, dinainte, ca într-un joc de Lego,  n-ar fi ieşit atât de frumos pe cât a fost. Din tot anul ăsta atât de greu şi de trist pentru toţi, pandemia ne-a făcut să ne întoarcem spre familii, să ne amintim de cei iubiţi şi să dăm la gunoi inutilul şi nonvaloarea. Cu mici excepţii, a participat la evenimentul nostru drag exact cine ne-a fost alături şi până acum: părinţii, familia din care ne-am născut şi micile familii pe care ni le-am creat aici. Muzica a fost aleasă de noi, un DJ ne-a ajutat doar cu treburile tehnice, mâncarea a fost gătită în parte de mame, dar şi de personalul incredibil de prietenos de la o cabană de munte din împrejurimile oraşului. Orice moft, orice dorinţă ne-a fost îndeplinită imediat, iar ei sunt oamenii care au avut o mare grijă toată noaptea: ca noi să nu avem griji. 

A fost o petrecere cu inspiraţie Boho, am avut ghirlande luminoase, decor din conuri de brad, lumânări şi artificii. S-a dansat afară, pe terasă, pană la răsărit. Sfârşit de septembrie la munte, ploaie torenţială, aer rece, dar nu ne-a stricat veselia. S-a râs, s-a cântat şi s-a strigat cât pentru toate petrecerile din ultimul an, pe care nu le-am putut face. 

Şedinţa foto

Indiferent de cum s-ar fi desfăşurat evenimentele în ziua respectivă, ştiam cu siguranţă că şedinţa foto va ieşi incredibilă, datorită fotografilor şi prietenilor noştri, Ioana şi Vasi Porav. Ne-am distrat pe cinste, ne-am jucat cu fumigene colorate şi am folosit ploaia drept cea mai bună recuzită. Rezultatul? De basm!

Rochia: www.starshiners.ro

Costumul mirelui: Peek & Cloppenburg

Tortul: Ispite Dulci Târgu Mureș

Florist: Mary Queen Flowers and Decorations

Fotograf: Ioana Porav Weddings